Ministerul Educației Naționale
Colegiul Național ”Petru Rareș”

SISTEMUL IMUNITAR UMAN

Coordonator:

 prof. Marius UDUDEC

Absolvent:

                                                 Cipriana RUSU                                              

DE CE AM ALES SISTEMUL IMUNITAR?

Tot timpul am avut o pasiune pentru biologie, iar sistemul imunitar este din punctul meu de vedere un subiect interesant .
Imunitatea este „scutul ” nostru de apărare in fața oricărui „atac” extern.

Sistemul imunitar este cheia luptei împotriva oricărei probleme a organismului, începând cu micile zgârieturi  și până la virusurile mutante care abundă în zilele noastre. Chiar și procesul de îmbătrânire poate fi asociat mai degrabă cu funcționarea sistemului imunitar decât cu trecerea timpului.
Sistemul imunitar este diferit de alte sisteme din organism prin aceea că nu este o structură fizică, ci un ansamblu de interacțiuni complexe care implică diferite organe, structuri și substanțe, printre care globulele albe, măduva spinării, vasele limfatice și organele, celulele specializate din anumite țesuturi ale organismului  și substanțe specializate numite factori de ser, care sunt prezente în sânge.
Ideal, toate aceste componente conlucrează pentru a proteja organismul împotriva bolilor și a infecțiilor.

 

CARE ESTE ROLUL SISTEMULUI IMUNITAR?

Sistemul imunitar al organismului este format din celule speciale, proteine, țesuturi și organe care lucrează împreuna in același scop - de a proteja organismul de agenți patogeni (virusuri, bacterii, paraziți) care-i amenință integritatea. Anticorpii sunt proteine speciale, numite si imunoglobuline cu ajutorul cărora sistemul identifică si distruge microbii.

                                             

Sistemul imunitar este considerat o mașinărie complexă care are rolul de a apăra organismul de cele mai temute infecții si boli.

 

Există două tipuri de sistem imunitar la fiecare individ. Unul este specific sau moștenit, pe care fiecare persoană îl primește la naștere, iar al doilea este cel nespecific sau dobândit pe parcursul vieții. Primul oferă o protecție limitată si puțin durabilă, în timp ce ultimul se consolidează și fortifică de-a lungul timpului. Sistemul imunitar nespecific se formează în urma contactului direct al organismului cu agenții patogeni.

 

CUM EVOLUEAZĂ SISTEMUL IMUNITAR PE PARCURSUL VIEȚII

Sistemul imunitar uman este funcțional la naștere, însă nu la capacitate maximă. Acest lucru se numește imunitate înnăscută, adică imunitatea cu care te naști.

 

Funcția imunitară se dezvoltă și devine mai sofisticată odată cu maturizarea sistemului și pe măsură ce organismul învață să se apere singur împotriva diferiților invadatori străini numiți antigeni. Însă imunitatea dobândita poate fi sprijinită și modelată, fie prin contactul cu un antigen, fie prin vaccinare.

 

Așa cum fenomenul de îmbătrânire afectează sistemul cardio respirator și celelalte organe, la fel seîntâmplă și cu sistemul imunitar. Deși memoria imunologică devine mult mai bogată, organele limfoide se uzează odată cu înaintarea în vârstă.

allows your readers to connect to you. And here’s a little tip from the pros - write in the first person so your readers can relate to you on a more personal level.

 

GLOBULELE ALBE, PRIMA LINIE DE APĂRARE A ORGANISMULUI

Celulele albe sau leucocitele sunt cele mai importante celule implicate in imunitatea organismului. Ele se împart în fagocite și limfocite. Ambele categorii se combină și reușesc să neutralizeze agenții patogeni care vin in contact cu organismul.

 

Limfocitele se împart și ele la rândul lor în doua tipuri:

* limfocite B - "creierul" sau inteligenta sistemului imunitar ele sunt mereu în căutarea și recunoașterea microbilor sau germenilor;

* limfocite T - primesc semnal de la cele B și au rolul de a distruge efectiv antigenii identificați.

 

Limfocitele B sunt cele care creează anticorpii. Acestea se mai numesc și imunoglobuline, și sunt proteine speciale care au rolul de a bloca pătrunderea antigenilor în organism. După ce sunt activați în urma contactului cu agentul patogen, ei rămân în corp și se activează de fiecare dată când respectivul microb se apropie de organism, ținându-l la distantă.

 

ALTE ELEMENTE CARE COMPUN SISTEMUL IMUNITAR

O altă componentă importantă a imunității este sistemul limfatic, format din organe (splina, timusul, nodulii limfatici și amigdale) și dintr-un fluid numit limfă, care circulă prin vasele limfatice și care scaldă celulele organismului. Rolul sistemului limfatic este de a curăța în permanență corpul la nivel celular, de a elimina toxinele și alte elemente dăunătoare din țesuturi.
Splina are rolul de a filtra sângele și de a elimina celulele roșii care trebuie înlocuite. Din acest motiv, persoanele a căror splină a fost scoasă sunt mai predispuse la boli, pentru că aceste funcții importante nu mai sunt îndeplinite.
Celulele T care populează splina joacă, de asemenea, un rol important în imunitate prin secretarea interleukinei-1, a interleukinei-2 și a interferonului, cât și prin activarea celulelor care produc anticorpi (celulele B). Aceste secreții sunt cunoscute sub numele de citozine și sunt esențiale pentru supraviețuire.
Însă, câteodată sunt secretate prea multe și creează un sistem imunitar mult prea încărcat. De exemplu, obezitatea provoacă eliberarea în exces a citozinelor și plasează organismul în stare inflamatorie, făcându-l să fie mai expus la boli de inimă și diabet.
Măduva osoasă are rolul de a produce noi globule albe care, la rândul lor, sunt făcute din celule stem. Celulele stem sunt celule embrionare care au capacitatea de a se maturiza în practic orice tip de celulă. Unele globule albe care iau naștere din măduva osoasă o părăsesc și se maturizează în altă parte a organismului, în timp ce restul celulelor se maturizează acolo unde iau naștere, susținând sistemul imunitar. Toate celulele sistemului imunitar provin, de fapt, de la măduvă.

 

SIMPTOMELE UNUI SISTEM IMUNITAR SLĂBIT

Slăbirea sistemului imunitar are drept rezultat o sensibilitate crescută la orice tip de boală. Printre simptomele comune ale funcționării precare a sistemului imunitar se află:

  • oboseala

  • apatia

  • infecțiile repetate

  • inflamațiile

  • reacțiile alergice

  • vindecarea lentă a rănilor

 

Factori care slăbesc sistemul imunitar

 

Sistemul imunitar se descurcă singur doar dacă este îngrijit cum trebuie. Acest lucru presupune ca organismul să primească toți nutrienții necesari și un mediu sănătos, evitând acele lucruri care scad imunitatea.

Multe elemente ale mediului în care trăim astăzi distrug capacitatea sistemului imunitar de a lupta. Substanțele de curățat din gospodărie, folosirea excesivă a antibioticelor și a altor medicamente, pesticidele și aditivii din mâncarea pe care o consumăm, expunerea la poluanții din mediu, toate suprasolicită sistemul imunitar.

 

Un alt factor care contribuie la slăbirea sistemului imunitar este stresul. Stresul rezultă din evenimentele biochimice care suprimă activitățile normale ale globulelor albe și care suprasolicită sistemul endocrine, la fel cum elimină și nutrienții necesari organismului. Rezultatul este slăbirea capacităţii de vindecare și de apărare în fața infecției.

 

Un factor la fel de important în slăbirea sistemului imunitar este sedentarismul și alimentația lipsită de vitamine și minerale esențiale, dar bogată în grăsimi și alimente rafinate și procesate.

 

DEFICIENȚELE SISTEMULUI IMUNITAR

Acesta este cel mai mare grup de afecțiuni ale sistemului imunitar si cuprinde o varietate de boli care suprimă activitatea sistemului imun. Deseori, cauza deficienței imune este o afecțiune cronică nedescoperită. Simptomele afecțiunilor sistemului imunitar pentru deficiența imună sunt aceleași cu cele ale bolii care le determină. 

 

      Sida

 Este o deficientă severă a sistemului imunitar si o cauză importantă de deces in toata lumea. SIDA apare in stadiul tardiv al infecției cu HIV și determină colapsul complet al sistemului imunitar.

Alergiile

 Alergiile pot fi definite ca o exagerare a răspunsului imun la o substanță in mod normal inofensivă. Exista o multitudine de alergii cum sunt cele la polen, spori de mucegai, latex și anumite alimente ca arahidele sau medicamente cum este penicilina. Deseori, există mai mult de un alergen responsabil pentru inducerea reacțiilor alergice la o persoană. Deși simptomele alergiilor sunt in general ușoare, intervenția medicală este recomandată pentru descoperirea cauzei ascunse. 

     Astmul

 Astmul, o afecțiune pulmonară cronică, se datorează unei inflamații a cailor aeriene pulmonare. Alergenii, iritanții sau orice stimulanți cum ar fi activitatea fizica pot declanșa inflamația și induce o serie de simptome severe la pacient. Simptomele astmului includ :respirație șuierătoare, tuse, constricție toracică

     Afecțiunile autoimune

 Afecțiunile autoimune reprezintă un grup de afecțiuni ale sistemului imun în care celulele sistemului imun interpretează greșit semnalele și declanșează un atac asupra propriilor celule. Afecțiunile autoimune pot determină îmbolnăviri serioase la pacient. Lista acestora este foarte lungă.

 

CONCLUZIE

Menținerea funcționării optime a sistemului imunitar este unul din cele mai bune lucruri pe care cineva îl poate face pentru sănătatea sa. Mulți oameni nu contribuie la stimularea sistemului imunitar și așteaptă ca această funcție vitală să atingă cel mai înalt nivel fără a întreprinde vreo acțiune.
Ceea ce mâncăm participă la procesele de apărare ale organismului prin furnizarea elementelor nutritive (vitamine, antioxidanți, minerale, aminoacizi și proteine) de care sistemul imun are nevoie pentru susținerea activității.
Un sistem imunitar devine puternic numai atunci când sunt îndeplinite o serie de condiții precum: greutate normală, o viață activă, mișcare în aer liber, odihnă suficientă pentru echilibrul nervos, hrană bogată în vitamine, săruri minerale, aminoacizi, grăsimi nesaturate esențiale.

 
 

SISTEMUL IMUNITAR UMAN

This site was designed with the
.com
website builder. Create your website today.
Start Now